Презентация, доклад на тему Игры на уроках в начальной школе

internat Bender

un lucru: capul copilului nu e un vas pe care trebuie să-l umpli, ci o faclie pe care trebuie să o aprinzi, astfel în cât, mai târziu, să lumeneze cu lumina proprie»

(Plutarh)

de activitate accesibilă copilului, prin care se realizează o parte din sarcinile instructiv-formative ale activităților obligatorii, dar și a celor alese, într-o atmosferă distractivă, antrenantă și motivantă.

didactic constă în faptul că copilul soluționează sarcini instructive într-o formă distractivă, trece ușor obstacolele și înlătură dificultățile, acumulează treptat experiența de activitate intelectuală, folosind cunoștințele însușite în diferite situații. Jocul didactic este inclus în sistemul metodelor de învățământ având rezultate deosebite în captarea atenției elevilor și pentru a înlătura plictiseala, dezinteresul făcându-i  pe școlarii timizi să devină activi, cu spirit de inițiativă, să capete încredere în capacitățile lor. Jocul contribuie la formarea culturii comunicării, deprinderii de a se înțelege unul pe altul, de a se bucura de succesul colegilor, deprinderi de a se juca împreună, de a-și coordona interesele.

vorbirea copiilor. Ei știu a confirma, a argumenta, a face concluzii. Întrebările, discuțiile apărute în procesul jocului contribuie la lărgirea orizontului și la dezvoltarea intereselor copiilor referitor la tot ce-i înconjoară. Interesele cognitive devin o necesitate, ele fiind legate de cunoștințele deja acumulate. Dezvoltând interesele cognitive în cadrul jocului, ele se transformă din curiozitate în setea de a cunoaște.
Jocul didactic are un mare rol în formarea calităților pozitive ale personalității copilului: voința, insistența, îngăduința, sârguința, inițiativa, bunătatea, perseverența, corectitudinea, dreptatea, cinstea, dragostea de muncă etc.

la lecție scrie, citește, răspunde la întrebări, dar de multe ori această activitate nu-l captivează. Deseori, el asimilează cunoștințe fără interes, dar se știe că percepția pasivă nu poate constitui drept bază pentru cunoștințe temeinice, de aceia demult a sosit timpul schimbării. Învățătorul e obligat să transforme activitățile serioase în unele plăcute, interesante, contribuie la înviorarea lecțiilor, activităților extracurs. Jocul constituie scânteia care aprinde flacăra curiozității, a spiritului de observație, a creativității, a motivației învățării. Jocurile didactice activează gândirea, trezesc interesul față de disciplina la care se folosește, fac munca intelectuală mai productivă, mențin atenția și asigură asimilarea mai profundă a materiei de studiu. Toate acestea sunt argumente importante pentru a include jocul printre metodele de educație a copiilor.

de desfăşurare: joc-conversaţie, joc-dialog, joc-exerciţiu, joc-povestire, joc-înscenare, joc-călătorie imaginară, joc-ghicitoare, joc-problemă, joc-competie, joc-presupunere, joc de rol;

După materialele şi mijloacele folosite: jocuri de imagini, cu jetoane, cu diferite alte obiecte;

După obiectul didactic vizat: jocuri matematice, jocuri muzicale, jocuri sportive, jocuri artistice, jocuri lingvistice;

După procesele psihice vizate cu predilecţie: gândirea şi operaţiile ei, memoria, atenţia şi spiritul de observaţie, voinţa, imaginaţia, limbajul.

Structura jocului didactic

Scopul jocului
(se formulează în legătură cu cerințele curriculumului pentru clasa respectivă, reflectându-se în finalitățile jocului)

Conținutul jocului
(reprezintă cunoștințele pe care le posedă elevul sau care urmează a fi dobândite)

Sarcina jocului
(reprezintă situația-problemă pe care trebuie să o soluționeze copiii în timpul jocului pentru a atinge scopul propus. Calitatea realizării sarcinii didactice se stabilește prin evaluare)

Regulile jocului
(concretizează sarcina și realizează legătura dintre aceasta și elementele de joc)

Elemente de joc
mijlocesc realizarea sarcinii didactice prin susținerea situației de învățare (elemente de surpriză, întrecere individuală sau pe echipe, cooperare dintre participanți, recompensare pentru performanțele atinse, „penalizate” în cazul comiterii unor greșeli etc.)

jocurilor distractive, vor fi respectate câteva cerințe de ordin metodic:

Pedagogul e obligat să cunoască metodologia organizării jocurilor didactice.

Exercițiile distractive trebuie să corespundă cu obiectivele și conținutul activității educaționale.

Temele, însărcinările jocurilor didactice trebuie să corespundă particularităților psihologice ale elevilor.

Înainte de organizarea și desfașurarea jocului didactic, învățătorul va determina obiectivele, competențele care trebuie realizate, consolidate în procesul instructiv-educativ.

impune voința asupra copiilor, ci se va strădui ca, pe neobservate, să orienteze jocul spre realizarea obiectivelor.

În procesul jocului, între elevi și învățător trebuie să predomine relații de respect, de încredere reciprocă.

Distractivul va fi combinat cu instructivul.

Exercițiile cu caracter distractiv trebuie să fie variate, interesante pentru a menține constant interesul copiilor.

E important să se facă totalurile, acordând atenție nu numai la corectitudine, ci și la comportamentul fiecărui elev în procesul jocului.

poate fi folosit
la orice moment al lecţiei când are loc:

- dobândirea a noilor cunoştinţe, priceperi, deprinderi;
- fixarea şi consolidarea lor;
- verificarea şi aprecierea nivelului de pregătire al elevilor.

Poate fi folosit fie ca activitate organizată complementară lecţiei, fie ca secvenţă a unei anumite lecţii. Deseori, jocul didactic este folosit cu succes în acele tipuri de lecţii care sunt dedicate recapitulării, constituind şi un reper de evaluare pentru propunător, evaluare pe care elevii o conştientizează mai puţin decât în cazurile stricti anunţate de învăţător sau profesor.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Jocul: Trenuleţul semnelor

Obiective: verificarea cunoștințelor despre semnele de punctuație.
Sarcina didactică: completarea propozițiilor cu semnele de punctuații necesare.

Desfaşurarea jocului:
Fiecare pereche de elevi primeşte câte o fişă cu un text fără semne de punctuaţie. Elevii vor completa, pe rând, câte un semn. Câştigă perechea de elevi care completează prima.

Mircea îl întreabă pe colegul său
Ce ai păţit Andrei
Am căzut şi mă dor toate genunchiul cotul şi degetele
Nu mai plânge Îţi va trece repede

gustului pentru citit şi dezvoltarea imaginaţiei creatoare.
Sarcina didactică: completarea unor versuri dintr-o poezie cu cuvintele cele mai potrivite.

Desfaşurarea jocului:
Învăţătorul explică elevilor că pe tablă Nătăfleață a scris o poezie despre o vulpe (spre exemplu), cu unele versuri incomplete (lacunare), pe care ar dori să o înveţe elevii. Pentru aceasta însă, poezia trebuie mai întâi completată. Fiecare elev trebuie să citească cu atenţie fiecare vers, fiecare strofă, după care copiază poezia, punând în locul punctelor de suspensie cuvintele cele mai potrivite. Vor fi evidenţiaţi elevii care au reuşit să găsească cele mai frumoase cuvinte, respectând cerinţa stilistică: versurile trebuie să rimeze.

Roșioară și codată
Umblă noaptea prin …….(poiată).
Și la noi, și la vecini
Ca să cumpere …….(găini).
De plătit nu le plătește

Dar pe loc le ……..(jumulește).

Jocul: Trăistuţa fermecată

Obiective: dezvoltarea fluidităţii şi imaginaţiei creatoare, cunoașterea tipurilor de propoziții după scopul comunicării și după structură.

Sarcina didactică: crearea de propoziții simple și dezvoltate de diferite tipuri.

Desfaşurarea jocului:
Pe rând, elevii vor extrage câte un jeton dintr-o trăistuţă. Sarcina lor este să alcătuiască cât mai multe propoziţii enunţiative, interogative, exclamative cu cuvântul scris pe jeton, dezvoltate sau simple, într-un anumit timp. Câștigă elevul care va alcătui cât mai multe propoziții corecte.

text narativ.

Sarcina didactică: ordonarea enunțurilor într-un text

Desfaşurarea jocului:
Se vor scrie pe tablă sau pe fişe de muncă independentă, într-o succesiune incorectă, enunţurile care redau întâmplările dintr-un text. La solicitarea învăţătorului elevii trebuie să scrie în caiet enunţurile în aşa fel încât să se respecte ordinea în care se petrec întâmplările.

Exemplu:
Traian a venit la el cu un avion mic. Toma este acasă. Ei ies cu sania. Tatăl lui Toma vine cu o sanie.

Ordonarea corectă a popoziţiilor:
Toma este acasă. Traian a venit la el cu un avion mic. Tatăl lui Toma vine cu o sanie. Ei ies cu sania.

şi sinteză.

Sarcina didactică:descifrarea unui proverb, lucrul cu adjective, alcătuirea propozițiilor.

Desfaşurarea jocului:Se propune elevilor în locul cratimei de introdus câte o vocală, în așa mod ca să obțină un proverb despre muncă. După completarea proverbului se execută și alte sarcine pe baza acestui proverb.

_...m...l m...nc...t...r d... p... ...n... n... d...c... d...r.

(Omul muncitor de pâine nu duce dor.)

-Găsiți adjective în acest proverb.
-Găsiți și alte însușiri pentru cuvântul dat. (muncitor-harnic, truditor, lucrător)
-Scrieți și alte propoziții cu acestea adjective.

despre înțelegerea a unui text sau cunoașterea a unor definiții.

Sarcina didactică: să alcătuiască și să răspundă la întrebări pe baza textului sau să povestească un fragment dintr-un text.

Desfaşurarea jocului:
Un elev trece în fața clasei și se așează pe un scaun cu inscripția Scaunul fierbinte. În timp de 3 minute el trebuie să răspundă la întrebările colegilor referitor la textul studiat sau definițiile studiate sau să povestească un fragment din textul studiat. Învățătorul spune STOP, elevul de pe scaun numește alt elev care trece la tablă pe scaun.

_

Scaunul
fierbinte

atenţiei.

Sarcina didactică: selectarea părților de vorbire dintr-un șir de cuvinte cu ajutorul jetoanelor.

Desfaşurarea jocului:
Se citește de pe tablă un șir de cuvinte cu diferite părți de vorbire. Elevii primesc jetoane pe care sunt scrise litere S (substantiv) sau V (verb) sau A (adjectiv). Învățătorul, la întâmplare, arată cu arătătorul la orice cuvânt din șir, iar elevii arată pe tăcute jetoanele cu părțile de vorbire. Câștigă elevul care nu a făcut nici o greșeală.

Obiective: verificarea cunoștințelor despre părțile de vorbire; dezvoltarea atenţiei, memoriei vizuale și a deprinderilor ortografice.

Sarcina didactică: selectarea părților de vorbire într-un un text cunoscut.

Desfaşurarea jocului:
După ce s-a studiat un text elevii sunt solicitați să găsească și să memorizeze din text timp de câteva minute substantive sau alte părți de vorbire. Apoi ei se impart în perechi sau două grupe. Tabla se împarte în două coloane și la semnalul învățătorului elevii, pe rând, trec la tablă și în timp de 3 minute scriu toate substantivele găsite de ei din acest text. La sfârșit se face totalul pentru fiecare pereche și se stabilește perechea câștigătoare, care a scris câte mai multe substantive (părți de vorbire) memorate.

Jocul: În tăcere

MATEMATICĂ Jocul: Comerțul cu probleme

Obiective: dezvoltarea fluidităţii şi imaginaţiei creatoare
Sarcina didactică: crearea de probleme ce se rezolvă prin metoda figurativă.
Desfaşurarea jocului:
Învăţătorul cere elevilor să creeze pe o fișă câte o problemă după schema propusă cu diferită tematică și diferite valori numerice timp de câteva minute. Apoi la semnalul învățătorului are loc «vânzarea» de probleme: elevii pe rând citesc problema sa, iar colegii îi oferă diferite întrebări despre conținutul și rezolvarea ei. Dacă elevul răspunde fără greșeli, atunci el poate «vinde» problema sa. Vor fi apreciaţi elevii care au creat cele mai frumoase probleme şi cei care au răspuns repede şi corect la întrebările colegilor. După ce toți elevii au vorbit, are loc «vânzarea» - se face schimb de fișe și se rezolvă problemele «cumpărate».

_

Jocul: Soarele matematic (creare de probleme)

Obiective: dezvoltarea fluidităţii şi imaginaţiei creatoare
Sarcina didactică: crearea de probleme ce se rezolvă prin metoda figurativă.
Desfaşurarea jocului:
Se prezintă valorile numerice ale unei problemei ce se rezolvă prin metoda figurativă: 3 şi 21.
Elevii răspund la întrebări:
- Numărul 3 ce poate fi în problemă?
- Numărul 21 ce poate fi în problemă?
-Care cuvinte –cheie pot fi?
- Care pot fi relaţiile între numere?
- Care poate fi întrebarea?
-Alcătuiţi o problemă cu diferită tematică şi valorile numerice date.
Elevii crează independent cîte o problemă pe o «rază de soare», apoi o lipesc pe «un soare» la tablă. Apoi elevul-expert verifică singur şi pune „+”, dacă e corectă sau „- ” ,dacă e incorectă.
Apoi dă citire la cîteva probleme cele mai reușite
 

_

3 și 21 şi 21

în limita 100.
Sarcina didactică:efectuarea adunării și scăderii în limita 100.
Desfaşurarea jocului:Elevii primesc fişe pe care e scris:
Eu am ____. Cine are: _____ ? Pe fişe sunt scrise exerciţii. Elevii trebuie să rezolve exerciţiile. Jocul începe de la fişa: 24+7=. Elevul cu această fişă rezolvă exerciţiul şi spune: eu am 31. La cine este rezultatul acesta spune: -Eu am 31. Și întreabă: -Cine are: 62-4=58 (spunând rezultatul ) etc. Jocul continuă până la fişa unde e scris : Eu am 7. Acest joc puteţi folosi la orice clasă, schimbînd exerciţiile.

și a descrie formele geometrice învățate după proprietățile lor caracteristice.
Sarcina didactică: să identifice forme geometrice după o proprietate caracteristică; să formulize propoziții adevărate despre formele geometrice învățate.
Desfaşurarea jocului:
Pe tablă sunt aranjate fișe cu figuri și corpuri geometrice. Învățătorul începe jocul, formulând o afirmație despre una din formele afișate și demonstrând o fișă ce nu corespunde acestei afirmații.
De exemplu, învățătorul afirmă: «Acest corp geometric are 6 fețe, 8 vârfuri, 12 muchii» și arată fișa pe care este desenat un patrulater. Elevul solicitat trece la tablă și găsește fișa corespunzătoare și formulează o propoziție adevărată despre una dintre figurile sau corpurile de pe celelalte fișe. De exemplu, elevul spune: «Nu e adevărat. Cubul și cuboidul sunt corpuri geometrice care au câte 6 fețe, 8 vârfuri, 12 muchii » și arată corect fișa cu corpuri geometrice etc.

ele induc stări de descătușare, exprimare liberă, previn monotonia și oboseala și fortifică resursele intelectuale și emoționale ale elevilor.

Încurajez cadrele didactice să utilizeze cu multă creativitate jocurile didactice, astfel încât să fie realizate scopurile pe care și le propun.  



BIBLIOGRAFIE
 
Jocuri didactice pentru clasele I-V 2000. Elena Belinschi, Zinaida Galben-Panciuc, Angela Salogor, Liuba Olivia, Emilia Cebotaroș.
Didactica Pro, Revista de teorie și practică educațională, nr.2, aprilie 2010.
Metodologii didactice interactive de organizare a procesului de învățămînt , Cahul 2011 Volumul III, Ioana Aurelia Axenti, Maria Barbă.
www. academia.edu/Jocul didactic
www.didactic.ro