Презентация, доклад на тему Prezentaţie Power Point,,Raport de evaluare

de autoevaluare pentru conferirea gradului didactic II

din greșeli
/Anonim/

care nu vor ști să scrie și să citească,ci acei,care nu vor fi capabili să învețe continuu.

Orice scop propus presupune un oarecare efort. Dar cea mai anevoioasă cale este calea de formare a unui om, care în cea mai mare parte depinde de un profesor . De rînd cu cunoştinţele acumulate la şcoală , elevii se străduiesc să ne urmeze sfatul, vorba , comportamentul social în relaţiile cu ei şi cu colegii.

le-am cultivat calităţi morale şi spirituale stimulîndu-le potenţialul creator , educîndu-le sentimente de dragoste faţă de obiectul limba si literatra română.Limba română este limba de stat a ţării noastre ,este limba care ne uneste pe toţi. .Cunoaşterea limbii române în şcoala alolingvă este o necesitate,ajutînd la integrarea cît mai rapida a cetăţenilor ne români în societate.Literatra ajută pe elevii alolingvi să inţeleagă mai bine datinile şi obiceiurile poporuli moldovenesc,să facă cunoştintă cu marea literatură română.

stări să folosesc la petrecerea lecțiilor diferite metode interactive de predare a limbii române. Scopl meu a fost familiarizarea elevilor cu diferite metode interactive, care vor putea adce la inlesnirea însuşirii limbii române ca o a doua limbă de comnicare după limba maternă.Ultimul timp eu mă stărui să fac cnoştinţă elevilor cu metodele interactive de predare a limbii române în scoala alolingvă Subiectul propus pentru cercetare este „Metode și procedee interactive de predare la lecţiile de limba și literatura română/școala alolingvă”/

competențe.El m-a determinat să formulez pentru realizarea lui așa obiective:

• -Selectarea strategiilor didactice orientate spre dezvoltarea creativității,gîndirii critice la elevi.
• -Formarea deprinderilor de aplicare a competențelor în practică.
• -Aplicarea metodelor de instruire diferențiată în cadrul lecțiilor.
Consider că realizarea obiectivelor propuse poate asigura formarea unui cetățian activ pregătit pentru a se integra în societate.
Obiectivul principal este familiarizarea elevilor cu diferite metode si practicarea lor.

stimulare a învăţării experenţiale, de exersare a capacităţilor de analiză, de dezvoltare a creativităţii copiilor. Specific acestor metode este faptul că ele promovează interacţiunea dintre elevi, schimbul de idei, de cunoştinţe, asigurând un demers interactiv al actului de predare-învăţare-evaluare.

exersare a proceselor psihice, de abordare a altor demersuri interdisciplinare prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv, în care îşi asumă responsabilităţi, formulează şi verifică soluţii. De asemenea, aceste metode activează toţi elevii şi le dezvoltă comunicarea, creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii corecte şi să argumenteze deciziile luate. Aceste metode presupun respectarea particularităţilor de vârstă, îmbinarea diferitelor forme de activitate, îmbinarea muncii individuale cu munca pe grupuri şi activitatea frontală, evaluarea corectă a rezultatelor obţinute şi reconstituirea relaţiei professor-elev.

sensul formării lor ca participanţi activi la procesul de educare, astfel fiind ajutaţi să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să aplice în diferite situaţii de învăţare ceea ce au învăţat. Aceste metode sunt folosite din ce în ce mai mult în practica educaţională alături de cele tradiţionale ori în combinaţie cu acestea.
În continuare voi prezenta câteva metode moderne pe care le-am folosit în procesul instructiv- educativ în funcţie de obiectivele urmărite la fiecare activitate.

realizate de grupuri de elevi.
■ Elevii, în grupuri de trei sau patru, rezolvă o problemă (o sarcină de învăţare) susceptibilă de a avea mai multe soluţii (mai multe perspective de abordare).
■ Produsele muncii grupului se materializează într-o schemă, diagramă, inventar de idei, etc. notate pe o planşă (un poster).
■Planşele/posterele se expun pe pereţii clasei, transformaţi astfel într- o veritabilă galerie.
■ La semnalul învăţătorului, grupurile trec pe la fiecare planşă/ poster pentru a examina şi discuta fiecare produs. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.
■ După ce se încheie “turul galeriei”, grupurile îşi reexaminează produsele în comparaţie cu celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsul lor.
Aciastă metodă o folosesc foarte des.Eu scriu diferite cuvinte sau folosesc imagini

reprezintă diferite profesii:

E levii au ales cite o imagine, au numit profesia, apoi au spus unde lucrează.

Copacul ideilor

Este o metodă grafică în care cuvântul cheie este scris într- un dreptunghi la baza paginii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică asemenea crengilor unui copac, toate cunoştiinţele evocate. Copacul ideilor având ca subiect “Influenţa omului asupra mediului” poate fi completat individual, în perechi sau în grup, putând avea ramificaţii referitoare la influenţa pozitivă sau negativă a omului, la activităţi economice sau efectele intervenţiei omului.

Pe tulpina copacului am scris:Influenţa omului asupra mediului, iar pe coroană elevii au menţionat părţile pozitive şi cele negative

unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective.Se oferă astfel elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare. Folosesc aceasta metodă atit in clasele mici cit si in clasele mari.

cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
Se anunţă subiectul lecţiei, spre exemplu- ,,Fructele’’.Pe tabla interactivă este prezentat un mar.
Se împarte clasa în şase grupuri, fiecare grup urmând să examineze tema aleasă din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului astfel :
• Descrie: culori ,forme, mărimi.
• Compară: ce este asemănător şi ce este diferit?
• Asociază: la ce te îndeamnă să gândeşti? (elevii fac legătura cu obiecte din mediul înconjurător,stabilind asemănări ale formei);
• Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune?
• Aplică: ce poţi face cu ele? cum pot fi folosite?
• Argumentează pro sau contra şi enumeră motivele care vin în sprijinul afirmaţiei tale

in gimnaziu.În clasa a treia la tema,,Darurile toamnei “am propus elevilor un măr şi
l-am descris după regula cubului-

Am impărţit clasa în 6 grupe,în fiecare grupă cite2 elevi,pe tabla interactivă am pus un cub cu 6 laturi care se invîrtea,elevii au ales cite o latura dupa dorință. Dar au descrius mărul dupa numarul de rind.

culoare rosie. Este rotund .Are o frunza verde și o codita cafenie.Este dulce și gustos.
Cei cu numarul 2 l- au comparat :Noi am comparat mărul cu soarele ,deoarece şi mărul şi soarele au forma rotundă și cuiloarea roşietică.
Cei cu numarul 3 l-au asociat :Noi am asociat marul cu 1 septembrie,cu scoala,cu anotimpul toamna,deoarece toamna noi culegem merele si ne luam şi la şcoala.
Cei cu numaru 4 l-au analizat:Acesta este un mar. El are forma rotunda,are culoarea rosie.Are o frunză și o codiţa. În năuntru are seminţe de culoare cafenii Cei cu numarul 5 l-au aplicat:Noi mîncăm merele,Din mere pregatim suc,compot,magiun,facem plăcinte le coacem în cuptor. Şi cei cu numărul 6 au adus argumente :Noi am pregătit o poezoară despre măr.
 
Am un măr eu de la mosu,
mărul este rosu.

Diagrama Venn
Este o metodă grafică realizată prin două elipse parţial suprapuse. În partea comună se grupează asemănările, ceea ce le uneşte, iar în cercurile rămase se evidenţiază deosebirile.
Exemplu Am folosit această metodă la lectura ,, Batrinete haine grele"unde elevii l-au caracterizat pe badea Cireș și pe mătușa din Nadușita
,, Batrineţe haine grele"si,,Odihna''


Badea Cireş Matuşa din Năduşita

Ciorchinele
Metodă ce poate fi aplicată individual sau în perechi, în prima parte a lecţiei sau chiar după citirea textului. Se anunţă tema şi se scrie într- un cerc mare, apoi se stabilesc ideile satelit (idei supuse analizei).
Pentru fiecare idee-satelit elevii notează elemente particulare preluate din textul suport. Această metodă presupune o analiză atentă şi minuţioasă a textului.

personajului analizat şi în colţurile paginii numele personajelor cu care intră în relaţie. Personajele se unesc prin săgeţi, scriindu-se pe acestea însuşiri comune şi necomune, citate. Se poate lucra frontal sau pe echipe. Exemplu:,, GOGOASA"clasa I

cercuri satelit cuvinte care-l caracterizează. În jurul cercurilor se pot nota acţiuni sau atitudini din text ce caracterizează personajul supus analizei.
Exemplu La clasa a I-a la tema ,,GOGOASA" am apelat la utilizarea desenului. În loc de cercul central am pus desenul gogoşei, iar în jur acele personaje cu care s-a întilnit gogoaşa desenele au fost amestecate pe tabla interactivă, iar elevii trebuiau să le pună după rînd cum se spune în poveste. Elevii sunt atraşi nu numai de realizarea desenului, ci şi de completarea lui.Elevii au mai adaugat cum este fiecare personaj,cu ce sunt imbrăcati, de ce culoare e haina fiecarui personaj.

un mijloc de cunoaştere (de învăţare) care corespunde nu numai vârstei copilăriei ci şi naturii omului în general. La lecţiile de limbă română are o mare valoare educativă. Jocul implică şi o trecere de la incertitudine la certitudine, de aceea el are şi un caracter .lucid (conştient). Dacă nu ar fi incertitudine, jocul nu ar mai prezenta interes, întrucîţ se ştie, că stările psihice specifice jocului sunt legate de risc. Jocul pune în fața elevilor situaţii noi pe care ei trebuie să le rezolve dovedind spirit de iniţiativă, fantezie, voinţă, spontaneitate etc.

la lectie deseori cu ajutorul jocului învăţăm cuvintele noi. Cu ajutorul jocurilor ,,mingea",,telefonul stricat",,cuvintul de prisos«întărim materialul nou. Astfel fiecare elev este angajat activ în activitatea de învăţare.
În clasa a 6-a la lecţia ,,Cele 4 persici’’Am folosit următorul joc ,,Descoperă proverbul’’
Fiecare echipă primeste cîte un plic în cere sînt jetoane cu cuvintele a două proverbe despre prietenie.În cel mai scurt timp trebuie să obţină proverbele./foto/

este o metodă interactivă centrată pe elev, fiind, de fapt, o împletire a activităţii individuale şi cea pe grupe de elevi. Această metodă presupune mai întîi activitatea individuală a fiecărui elev, rezultatele acestei activităţi fiind discutate mai departe în grupe de elvi, pentru a ajunge la sfârşit la rezolvarea problemei propuse.

4 persici”
1.Scrie un cuvînt din text care denumeste un fruct.
2.Găseste doua cuvinte cu acelaş înţeles pentru cuvîntul
“fecior”.
3.Numeste trei însuşiri ale mezinului.
4.Spune în 4 cuvinte ce a făcut al treilea fecior cu piersica.
5.Formulează o întrebare din 5 cuvinte referitoare la text.
6.Scrie un proverb despre prietenie din 6 cuvinte.

feciori săi?
Fă-ti prieteni noi dar nu-i uita pe cei vechi.

munca de exploatare a unui subiect, care conduce investigaţia elevilor în cinci direcţii precise, determinate de întrebări. Abordarea investigaţiei se iniţiază din centrul conceptului şi se “împrăştie” în afară, spre obţinerea de idei conexe. Munca se desfăşoară într-o atmosferă de relaxare a elevilor. Denumirea originala a metodei este “Starbursting” (din engl. “star”= stea; “burst”= a exploda)
 *este în acelaş timp o modalitate de relaxare şi o sursa de noi descoperiri;
*obţinerea a cît mai multe întrebări duce la cît mai multe conexiuni între
concepte.
 

s-a desfăşurat pe grupuri.
Am organizat colectivul de elevi sub formă de semicerc, iar în mijlocul lor am aranjat steluţele. În mijloc am pus o steluţă mare, iar peste ea am aşeazat o imagine mare ce reprezintă jocurile copiilor în anotimpul iarna. Celelalte 5 steluţe mici le-am aşezat în jurul steluţei mari, atenţionând copiii că pe fiecare steluţă este scrisă câte o întrebare, cu culori diferite. Întrebările folosite sunt: CE?, CINE?, CUM?,CÂND?, DE CE? Astfel, copiii vor reţine că întrebarea „CE?” este scrisă cu roşu, „CINE?” cu culoarea verde, „CUM?” cu culoarea galbenă, „UNDE?” cu culoarea albastră şi „DE CE?” cu culoarea portocalie.CÎND? cu cuioarea cafenie.

ales fiecare câte o steluţă cu o întrebare. Pe rând, le-am citit întrebarea de pe steluţă şi le-am explicat modul de lucru: fiecare copil ce şi-a ales câte o steluţă, şi-a als alţi 3 – 4 parteneri cu care a format o echipă.
Ei trebuiau să găsească împreună mai multe întrebări referitoare la imaginea prezentată, folosind întrebarea de pe steluţa aleasă.

presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală. Problema sau
 
tema centrală determină cele 8 idei
secundare care se construiesc în jurul celei principale, asemeni petalelor florii de
nufăr.Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale, urmând ca apoi ele să devină la rândul lor teme principale, pentru alte 8 flori de nufăr 
(sau chiar mai multe, nu doar 8). Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi câte alte noi 8 idei secundare. Atfel, pornind de
la o temă centrală, sunt generate noi
teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate cone
xiuni şi noi concepte.

la adolescenţi şi adulţi. Este compatibilă cu multe domenii de activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii elevilor şi de activizare a energiilor, capacităţilor şi structurilor cognitive la diferite obiecte de învăţământ.

mai bine de 30 de ani.
Ea nu şi-a găsit aplicabilitatea doar in domeniul educaţiei ci şii in alte domenii precum cel economic sau politic.
 
Etapele tehnicii florii de nufăr
 
• Construirea diagramei, conform figurii prezentate;
 
• Scrierea temei centrale în centrul diagramei;
 
• Participanţii se gândesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centrală.Acestea se trec în cele 8 “petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală, de la A
la H, în sensul acelor de ceasornic

tema ,,Limba noastră”.Pe tabla interactivă am desenat un nufăr
Elevii au complectat nufarul raspunzind la întrebarea-cu ce a comparat poietul Alecsei Mteevici limba noastra?

Сu ce a comparat Alexei Mateevici limba noastră

comoara

Frunza verde

Piatră rară

Cîntec

zbucimul

Nistrul lin

Vechi izvoade

Limbă sîntă

mai evident;
Îşi expun liber părerile;
Devin creatori şi curioşi;
Se dezvoltă gîndirea logică;
Cunosc lumea din alte aspecte ( filme, fotografii, imagini însoţite de sunet şi animaţie, internet);
Îşi perfecţionează aspectele estetice la realizarea unor lucrări;
Se formează spiritul de competiţie şi concurenţă etc.
Devin mai motivaţi de a învăţa;
Demonstrează interes pentru studierea computerului şi internetului;
Îşi pot vedea rezultatele prin fotografii, comentarii, slaiduri, aprecieri din partea vizitatorilor sau simpatizanţilor etc.

alergând,
Mă atrage, mă încântă,
Minunata

Broscuţe,
sprintene, jucăuşe,
Înotând, sărind,stropind,
Mă trezesc, mă obosesc,
Zgomotoasele

Flori colorate, parfumate
Răsărind, crescând,
Mă îmbată şi mă încântă,
Parfumatele

lecţii corespunzător unei teme;
La o lecţie;
În anumite secvenţe ale lecţiei: captarea atenţiei, predare, documentare, fixare, sinteză, evaluare.

interactive de predare vor deveni partenerul Nr.1 în actul didactic;
Va descreţi frunţile multor elevi şi îi va determina să vină cu plăcere la lecţie;
Contribuie la schimbări majore în privinţa strategiilor didactice;
Se reînnoiesc tehnicile de predare-învăţare;
Modifică radical funcţia învăţătorului.

„banalul şi rutina” trebuie şterse din cartea de căpătâi a copilăriei, „SCOALA”.
Reţeta este să avem curaj, dorinţă, încredere în noi şi în metode, „nebunie”, nepăsare faţă de sceptici. Succes!

Bibliografie:
Georgeta, Puiu, Metode interactive de grup, Editura Arves, Timişoara, 2012
Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2004
Crenguţa, Lăcrămioara, Oprea, Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009
Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006
Vrăjmaş, T., Şcoala şi educaţia pentru toţi, Editura Miniped, Bucureşti, 2004

VĂ MULŢUMESC!